Anual, în a treia joi a lunii noiembrie, este marcată „Ziua națională fără tutun”, cu scopul de informare și conștientizare a efectelor nocive ale fumatului atât la nivel individual, asupra sănătății organismului, cât și la nivel social, prin impactul negativ asupra mediului înconjurător.
Date statistice fumat
Conform datelor statistice, în România peste 30% ( mai mult de 5 milioane) dintre adulții cu vârsta de peste 15 ani consumă o formă de tutun: fumat / tutun fără fum / produse cu tutun încălzit.
Anual, fumatul este responsabil la nivel global de decesul a peste 8 milioane de oameni. Totodată, consumul de tutun este implicat în 25% din cazurile de deces provocate de cancer și în aprox. 90% în cele cauzate de cancerul pulmonar.
Conform Centrului de Prevenire si de Control al Bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC – Centre for Disease Prevention and Control), fumul de tutun conține mai mult de 7.000 de substante chimice, dintre care aprox. 70 sunt cancerigene și alte câteva sute sunt toxice pentru organism.
Majoritatea persoanelor asociază efectele nocive ale tutunului cu cancerul pulmonar, fără a se gândi și la celelalte tipuri de cancer cauzate de fumat sau la afectarea altor organe.
Efectele fumatului asupra organismului
Așadar, fumatul afectează:
1. Fanerele (păr, piele, unghii, dinți) prin:
Freepik.com
îmbătrânirea prematură a pielii;
îngălbenirea dinților și/sau apariția parodontozei;
mâini urât mirositoare;
căderea și albirea părului;
creșterea riscului de infecții fungice ale unghiilor;
creșterea riscului de cancer de piele (carcinom cu celule scuamoase).
2. Sistemul nervos central
odată ajunsă la nivelul creierului nicotina energizează, însă pe o perioadă scurtă de timp, după care accentuează starea de oboseală; de asemenea nicotina determină dependență, din acest motiv fiindu-le greu fumătorilor să renunțe la acest viciu;
crește riscul de accident vascular cerebral și predispune la demență și boală Alzheimer (la fiecare 20 de țigări fumate/zi, crește cu 34% riscul de demență).
3. Sistemul respirator
prin creșterea riscului de infecții respiratorii și de boli pulmonare cronice ireversibile, precum: emfizem, bronșită cronică, BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), cancer pulmonar.
copiii ai căror părinți sunt fumători sunt mai predispuși la tuse, infecții respiratorii recurente și astm bronșic.
4. Sistemul cardiovascular prin:
creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace;
creșterea riscului de infarct;
riscul de apariție a aterosclerozei.
5. Sistemul digestivprin:
creșterea riscului de apariție a cancerului oral, esofagian;
creșterea riscului de apariție al ulcerului gastro-duodenal și al bolilor inflamatorii intestinale.
6. Sistemul urinar prin creșterea riscului de apariție a cancerului de vezică urinară, căi urinare și de rinichi.
7. Sistemul reproducător prin:
tulburări ale ciclului menstrual;
risc de instalare precoce a menopauzei;
risc de avort spontan;
creșterea riscului de cancer de col uterin;
reducerea fertilității.
Beneficiile renunțării la fumat
Conform OMS (Organizației Mondiale a Sănătății), stoparea fumatuluiare următoarele beneficii:
la 20 de minute de la ultima țigară fumată, scade ritmul cardiac.
în decurs de 12 ore, se normalizează nivelul de monoxid de carbon din sânge.
în 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația și funcția pulmonară.
în 1-9 luni, se diminuă tusea și transpirația crescută.
în decurs de 5-15 ani, se reduce riscul de accident vascular cerebral, de boli de inimă și de cancer pulmonar.
Din anul 2007, există și un program național “Stop Fumat” dezvoltat de Ministerul Sănătății și coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, sprijinit de o echipă formată din peste 60 de medici și psihologi în peste 20 de orașe din țară. Scopul acestui program național de sănătate este de a sprijini persoanele dornice să renunțe la fumat atât medicamentos, cât și prin consiliere psihologică. Mai multe informații găsiți aici:Programul naţional STOP FUMAT