Neoplasmul mamar (cancerul de sân) este cea mai frecventă afecțiune malignă și principala cauză de deces la sexul feminin, putând fi vindecat dacă este diagnosticat în stadiu incipient.

Factori de risc

Principalii factori de risc implicați în apariția cancerului mamar sunt:

• predispoziția genetică;
• istoricul familial de cancer de sân;
• afecțiunile benigne ale sânului;
• vârsta înaintată;
• expunerea prelungită la estrogen;
• expunerea la radiații ionizante;
• nuliparitatea (absența nașterilor) sau prima sarcină după vârsta de 35 de ani;
• obezitatea;
• consumul de alcool;
• fumatul.

Simptomatologie

Cele mai frecvente simptome ale neoplasmului mamar sunt reprezentate de:

• prezența unui nodul mamar;                                                                 
• durere sau disconfort persistent la nivelul sânului;
• modificări tegumentare la nivelul sânului (aspect de coajă de portocală);
• retracție mamelonară și / sau scurgeri mamelonare;
• prezența unor ganglioni la nivel axilar. 

Principalele modalități de depistare precoce ale cancerului de sân sunt examinarea periodică a sânilor și ecografia mamară și/sau mamografia bilaterală.

Autoexaminarea sânilor

Autoexaminarea sânilor este recomandat să se efectueze lunar, în primele zile după terminarea menstruației, nu înainte și nici în timpul acesteia, întrucât atât premenstrual cât și în perioada menstruală pot exista fluctuații hormonale care pot determina anumite modificări la nivelul sânilor ce pot induce în eroare. În cazul femeilor care nu mai au menstruație (sunt la menopauză, însărcinate sau alăptează), este recomandat ca autoexaminarea să se efectueze lunar în aceeași zi.

Așadar, examinarea sânilor presupune atât inspecția (observația), cât și palparea bilaterală a sânului, a mamelonului și a axilei.

1. Inspecția sânilor se realizează cu bustul gol, în fața oglinzii, într-o încăpere cu o luminozitate adecvată, în următoarele poziții: cu mâinile pe lângă corp, în șold și cu ele ridicate deasupra capului.

La inspecție se evaluează următoarele aspecte:

• Dimensiunea, forma și simetria sânilor

* Semne de alarmă: asimetrie de volum sau formă, tumefacții.

• Tegumentul (pielea) sânilor

*  Semne de alarmă: modificări de culoare (culoare roșietică) sau de relief (aspect de coajă de portocală).

• Mameloanele

*  Semne de alarmă: eroziuni sau fisuri, retracție, scurgere mamelonară.

2. Palparea

2a. Palparea sânilor

• se face cu pulpa degetelor 2,3 și 4, inițial blând, delicat, pentru depistarea eventualelor formațiuni tumorale situate superficial, iar ulterior mai ferm (însă fără a traumatiza sânul, palparea trebuie să fie nedureroasă), pentru cele situate mai profund;
• se efectuează în sensul acelor de ceasornic, astfel încât să nu fie omisă nici o porțiune, stând în picioare, iar ulterior culcat pe spate, cu mâna de partea sânului examinat sub cap;
• există două modalități de palpare, respectiv, prin mișcări circulare sau prin mișcări verticale, din partea superioară spre cea inferioară.

* Semne de alarmă: prezența unei formațiuni tumorale sau nodul, durere.

2b. Palparea mameloanelor se face delicat, exercitând o presiune ușoară asupra areolei mamare și asupra mamelonului cuprins între degete.

* Semne de alarmă: scurgere mamelonară.

2c. Palparea axilelor se face blând, cu pulpa degetelor 2,3 și 4, evaluând toată zona axilară.

* Semne de alarmă: prezența de ganglioni.

În concluzie, autoexaminarea sânilor trebuie să devină rutină, fiind accesibilă, facilă, rapidă și gratuită!

Nu orice modificare identificată la nivelul sânilor este de natură malignă, la nivelul acestora existând și afecțiuni benigne, însă totodată, nu trebuie neglijată și trebuie evaluată ulterior mai amănunțit la medicul specialist!

P.S: A preveni este mai ușor decât a trata!

Fotocredit: Freepik.com